Succesiuni

Cui mă adresez pentru a încheia un testament ? Cât mă costa?

Testamentul se încheie în formă autentică în faţa unui notar public.

Acte necesare:

- buletin de identitate, carte de identitate (testatator)
- date de identificare (nume, prenume, domiciliu) pentru legatar (cel care primeşte)

Dacă se testează bunuri determinate este necesar:

- extras de carte funciară pentru imobile
- certificat de înmatriculare pentru automobile
- certificat de acţionar pentru actiuni.

Taxe:

- 7,7 RON
- 15 RON+TVA
- 0,15 RON

Care sunt actele necesare pentru dezbaterea succesiunii?

Pentru dezbaterea succesiunii trebuie prezentate notarului următoarele acte:

- Certificat de deces (original şi copie)
- Certificat de căsătorie al decedatului (original şi copie)
- Certificat de naştere copii (original şi copie)
- Certificat de căsătorie (pentru fiice) (original şi copie)

Acte doveditoare ale bunurilor care fac obiectul succesiunii:

- Extras de carte funciară
- Adeverinţă de nesechestrare (care se eliberează de serviciul impozite şi taxe locale al Primăriei; pentru eliberare e necesar un extras CF ridicat în ultimele 24 de ore)
- Titlu de proprietate (act de vâzare-cumpărare, donaţie,etc)
- Adeverinţă pentru locul de veci (copie extras index)
- Certificat de acţionar (original şi copie)
- Carnet C.E.C. (original şi copie)
- Certificat de depozit bancar (original şi copie)
- Certificat de înmatriculare auto (original şi copie)

La dezbaterea succesiunii vor fi prezenţi şi 2 martori.

Toate persoanele prezente la dezbaterea succesiunii (moştenitori şi martori) vor avea asupra lor buletinul / cartea de identitate sau pasaportul valabile.

Reguli generale ale celor două tipuri de moşteniri

Moştenirea legală intervine în cazul în care defunctul nu a lăsat testament. Persoanele cu vocaţie succesorală vor fi cele care au o legatură de rudenie cu defunctul (inclusiv izvorâtă din adopţie) şi sotul supravieţuitor. Pentru ca o astfel de persoană să poata veni la moştenire în temeiul legii, mai trebuie să îndeplinească şi o condiţie negativă şi anume, aceea de a nu fi nedemnă. Codul civil reglementează trei cazuri de nedemnitate: atentatul la viaţa celui care lăsa moştenirea (ceea ce presupune săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie), acuzaţia capitală calomnioasă (prevedere inaplicabilă astăzi prin abolirea pedepsei cu moartea) şi nedenunţarea omorului (nu şi a ucigaşului) celui care lasă moştenirea, către organele competente. Nedemnitatea are ca efect desfiinţarea retroactivă a titlului de moştenitor din momentul deschiderii succesiunii, indiferent de momentul faptei care atrage nedemnitatea.

Odată deschisă succesiunea, devoluţiunea legală a moştenirii se va face cu respectarea a trei principii: rudele sunt chemate la moştenire în ordinea claselor de moştenitori legali, în funcţie de proximitatea gradului de rudenie şi, în al treilea rând, între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal. Pentru înlăturarea unor inechitaţi, ce ar putea proveni din faptul că anumiţi succesori de grad mai îndepărtat pot fi îndepărtaţi de la moştenire de către alţii de grad de rudenie mai apropiat cu defunctul, legea a reglementat instituţia reprezentării. Aceasta se aplică numai în privinţa descendenţilor copiilor defunctului şi în privinţa descendenţilor din fraţi şi surori. De exemplu, dacă defunctul avea doi copii, dintre care unul a predecedat lăsând un copil, aplicând principiile mai sus expuse moştenirea ar urma să fie culeasă numai de copilul în viaţă al defunctului, fiind de grad de rudenie mai apropiat faţă de defunct (fiu faţă de nepot de fiu).

Prin reprezentare nepotului îi este permis să urce în locul părintelui predecedat pentru a culege partea de moştenire ce s-ar fi cuvenit acestuia, astfel încât masa succesorală se va împărţi în două părţi egale.

Procedura de împărţire pentru diferitele clase de moştenitori legali

Prima clasă de moştenitori este cea a descendenţilor, adică cea a copiilor defunctului şi a urmaşilor lor în linie dreaptă la infinit, indiferent dacă sunt din căsătorie sau din afara ei, inclusiv copiii adoptaţi cu efecte depline. Dacă la moştenire vin numai descendenţii de gradul I (copiii), atunci moştenirea se va împărţi pe capete, adică în mod egal.

Dacă alături de aceştia se înfăţişează şi soţul supravietuitor, atunci se stabileste mai întâi cota acestuia de 1/4, iar restul se împarte în mod egal între descendenţi.

Clasa a doua de moştenitori legali este formată din ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi. Ascendenţii privilegiaţi sunt parinţii - tata; şi mama - defunctului din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţie.

Dacă la moştenire sunt chemaţi numai ascendenţii privilegiaţi, atuci moştenirea se va împărţi în mod egal între aceştia. Dacă ei vor veni în concurs cu soţul supravieţuitor, atunci soţul supravieţuitor are dreptul la 1/2 din moştenire, iar restul se va împărţi conform celor de mai sus.

Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora până la gradul IV inclusiv (nepoţi şi strănepoţi de frate-soră). Dacă aceştia vin singuri la moştenire, atunci vor împărţi bunurile în mod egal. Dacă vor veni în concurs cu soţul supravieţuitor, mai întâi se va stabili cota acestuia de 1/2 şi apoi se va împărti restul de moştenire în funcţie de numărul lor. Dacă ascendenţii privilegiaţi vin în concurs cu colateralii privilegiati, partea ascendenţilor se va stabili astfel: dacă există un singur părinte, el va primi 1/4 din moştenire, restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiaţi (indiferent de numarul lor), iar dacă vin ambii părinţi, ei vor culege 1/2 (câte 1/4), restul de 1/2 revenind colateralilor privilegiaţi, şi aici indiferent de numărul lor. În concurs cu ascendenţii privilegiaţi, indiferent de număr, care vin la moştenire împreună cu colateralii privilegiaţi, soţul supravieţuitor are dreptul la 1/3 din moştenire, restul împărţindu-se după regula de mai sus.

Clasa a treia de moştenitori legali o reprezintă ascendenţii ordinari. Aceştia sunt bunicii, străbunicii fără limita de grad. Dacă vin singuri la moştenire, aceştia vor împarti în mod egal între ei masa succesorală. Dacă vin în concurs cu soţul supravieţuitor, se va defalca mai întâi cota acestuia de 3/4.

Clasa a patra de moştenitori legali este formată din colateralii ordinari, adică rudele colatarale ale defunctului care nu sunt fraţi, surori ori descendenţi ai acestora: unchi, mătuşi, veri primari şi fraţii sau surorile bunicilor defunctului. Ei vor culege întreaga moştenire dacă sunt singuri, iar dacă vin în concurs cu soţul supravieţuitor al defunctului, se va stabili mai întâi cota acestuia de 3/4, şi abia apoi vor împărţi ceea ce a rămas.