Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfãşurarea activitãţii de turism în România
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, precum şi al art. 1 pct. 14 lit. b) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul României emite urm ã toarea ordonanţã :
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Turismul reprezintã un domeniu prioritar al economiei naţionale.
(2) Organizarea, coordonarea şi dezvoltarea turismului se realizeazã în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe.
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos semnificã dupã cum urmeazã :
a) turismul - ramurã a economiei naţionale, cu funcţii complexe, ce reuneşte un ansamblu de bunuri şi servicii oferite spre consum persoanelor care cãlãtoresc în afara mediului lor obişnuit pe o perioadã mai micã de un an şi al c ãror motiv principal este altul decât exercitarea unei activitãţi remunerate în interiorul locului vizitat;
b) resurse turistice - componente ale mediului natural şi antropic, care, prin calitãţile şi specificul lor, sunt recunoscute, înscrise şi valorificate prin turism, în mãsura în care nu sunt supuse unui regim de protecţie integralã .
Resursele turistice pot fi:
- naturale: elemente geomorfologice, de climã , de flor ã şi de faunã , peisaje, zãcãminte de substanţe minerale şi
alţi factori;
- antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitecturã , monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehnice şi de art ã , muzee, elemente de folclor şi art ã popularã etc.;
c) patrimoniu turistic - resursele turistice şi structurile realizate în scopul valorificãrii lor prin activităţi de turism;
d) structurã de primire turistic ã - orice construcţie şi amenajare destinatã , prin proiectare şi execuţie, cazãrii
turiştilor, servirii mesei pentru turişti, agrementului, transportului special destinat turiştilor, tratamentului balnear
pentru turişti, împreunã cu serviciile aferente.
Structurile de primire turisticã includ:
- structuri de primire turisticã cu funcţiuni de cazare turisticã : hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanţã , campinguri, camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime, pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unitãţi cu funcţiuni de cazare turisticã;
- structuri de primire turisticã cu funcţiuni de alimentaţie publicã : unitãţi de alimentaţie din incinta structurilor de
primire cu funcţiuni de cazare, unitãţi de alimentaţie publicã situate în staţiuni turistice, precum şi cele administrate
de societ ãţi comerciale de turism, indiferent de amplasament (restaurante, baruri, unitãţi tip fast-food, cofetãrii, patiserii etc.);
- structuri de primire turisticã cu funcţiuni de agrement: cluburi, cazinouri, sãli polivalente, instalaţii şi dotãri specifice agrementului turistic;
- structuri de primire turisticã cu funcţiuni de transport:
1. transport rutier: autocare etc.;
2. transport feroviar: trenuleţe, trenuri cu cremalier ã etc.;
3. transport fluvial şi maritim: vapoare etc.;
4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;
- structuri de primire turistic ã cu funcţiuni de tratament balnear: unităţi de prestãri de servicii pentru tratament
balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de turism balnear.
Complexuri de turism balnear: clãdiri care includ în acelaşi edificiu sau în edificii legate fizic sau funcţional structuri turistice de primire turisticã (de cazare, de alimentaţie şi de tratament balnear, eventual de agrement);
e) zonã turisticã - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat distinct ca
ofert ã, organizare şi protecţie turistic ã ;
f) zonã de recreere periurbanã - areal situat în teritoriul preorãşenesc, care beneficiazã de un cadru atractiv şi dispune de dotãri corespunzãtoare pentru petrecerea timpului liber (în special la sfârşit de sãptãmânã);
g) obiectiv turistic - element al resursei turistice, individualizat şi introdus în circuitul turistic;
h) punct turistic - obiectiv turistic şi amenajãrile aferente necesare activitãţii de primire turisticã ;
i) localitate turisticã - aşezare urbanã sau ruralã cu funcţii turistice dezvoltate pe baza resurselor specifice de care
dispune;
j) staţiune turisticã - localitate sau parte a unei localit ãţi cu funcţii turistice specifice, în care activitãţile economice
susţin exclusiv realizarea produsului turistic;
k) funcţia turistic ã - expresia calitativã şi cantitativã a resurselor turistice şi este determinatã de structura, volumul
şi calitãţile resurselor;
l) ofert ã turisticã - totalitatea serviciilor prin care este pus în valoare patrimoniul turistic, prin utilizarea de
personal specializat;
m) produs turistic - complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o activitate specificã şi oferite
pachet consumului turistic;
n) pachet de servicii - combinaţie prestabilitã a cel puţin douã din elementele urmãtoare: cazare, alimentaţie,
transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentând o parte semnificativã din pachet, atunci când sunt
vândute sau oferite spre vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depãşesc 24 de ore.
CAP. 2
Patrimoniul turistic
ART. 3
Patrimoniul turistic este constituit din bunuri proprietate publicã şi bunuri proprietate privatã şi este valorificat şi
protejat în condiţiile legii.
ART. 4
Atestarea, evidenţierea şi monitorizarea valorificãrii şi protejãrii patrimoniului turistic se realizeazã de cãtre
Ministerul Turismului.
ART. 5
(1) Evidenţierea elementelor de patrimoniu se realizeazã prin înscrierea în Registrul general al patrimoniului
turistic, care se înfiinţeazã în cadrul Ministerului Turismului.
(2) Deţinãtorii de patrimoniu turistic au obligaţia de a solicita înscrierea acestuia, prezentând în acest scop documentele necesare.
ART. 6
Atestarea se realizeazã prin certificatul de patrimoniu turistic, care dã dreptul proprietarului sau administratorului
legal la organizarea exploatãrii turistice şi îl obligã la protejarea patrimoniului înscris.
ART. 7
Metodologia de înscriere, atestare şi criteriile de evidenţiere a patrimoniului turistic se elaboreazã de cãtre Ministerul Turismului.
ART. 8
Patrimoniul turistic se valorific ã şi se dezvoltã numai pe baza şi în cadrul Programului anual de dezvoltare a turismului.
ART. 9
În scopul stabilirii calitãţii de staţiune turisticã , Ministerul Turismului elaboreazã norme şi criterii specifice de atestare.
ART. 10
Atestarea staţiunilor turistice se face de cãtre Ministerul Turismului, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale, şi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 11
În scopul protejãrii şi valorificãrii resurselor turistice cuprinse în unele zone şi staţiuni turistice, acestea vor fi
declarate zone protejate, conform legii.
ART. 12
Ministerul Turismului avizeazã documentaţiile de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi documentaţiile tehnice privind construcţiile din domeniul turismului.
ART. 13
Omologarea pârtiilor de schi şi a traseelor turistice se face de cãtre Ministerul Turismului împreunã cu consiliile judeţene sau, dupã caz, cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe raza cãrora acestea se aflã, conform
metodologiei elaborate de Ministerul Turismului.
ART. 14
Utilizarea plajei litoralului Mãrii Negre în scop turistic se face pe baza normelor de specialitate, elaborate de cãtre
Ministerul Turismului şi aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
CAP. 3
Cadrul instituţional
ART. 15
Coordonarea dezvoltãrii turismului şi controlul activitãţii de turism se realizeazã de cãtre Ministerul Turismului,
ca organ central de specialitate al administraţiei publice.
ART. 16
Organizarea şi atribuţiile Ministerului Turismului se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 17
În subordinea Ministerului Turismului funcţioneazã instituţii publice cu atribuţii în domeniile: autorizare şi control, promovare, formare şi management, cercetare pentru turism, organizate prin hotãrâri ale Guvernului.
ART. 18
Pe lângã ministrul turismului funcţioneazã Consiliul Consultativ al Turismului, organism de consultanţã care coreleaz ã la nivel naţional Programul anual de dezvoltare a turismului cu strategiile ramurilor economice implicate în activitatea turisticã .
ART. 19
Componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Consiliului Consultativ al Turismului sunt stabilite prin statut, aprobat de ministrul turismului.
ART. 20
Consiliile judeţene şi, respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucureşti au urmãtoarele atribuţii în domeniul
turismului:
- inventarierea principalelor resurse turistice;
- administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;
- elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului, care stau la baza Programului anual de dezvoltare a turismului;
- participarea la omologarea traseelor turistice şi a pârtiilor de schi;
- contribuirea la creşterea calitãţii produselor turistice;
- urmãrirea activitãţii turistice, în aşa fel încât agenţii economici cu activitate în domeniul turismului sã aibã acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de punere în valoare şi protecţie a acestora.
ART. 21
Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la art. 20 consiliile judeţene şi, respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot crea servicii de specialitate, potrivit legii.
CAP. 4
Organizarea activitãţii de turism
ART. 22
Ministerul Turismului elaboreazã Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi lung, precum şi Programul anual de dezvoltare a turismului, care vor fi aprobate de Guvern.
ART. 23
Acţiunile cu caracter turistic, iniţiate la nivel teritorial de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, trebuie sã
se înscrie în Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi lung şi s ã respecte reglementãrile specifice pentru toate formele de turism practicate în România.
ART. 24
Agenţii economici din turism sunt obligaţi s ã foloseascã pentru servicii care presupun rãspunderi privind protecţia turistului numai personal specializat, potrivit normelor elaborate de Ministerul Turismului.
ART. 25
Profesiunile specifice activitãţilor de turism sunt cele cuprinse în clasificarea ocupaţiilor din România şi, respectiv, în nomenclatorul de calificare pentru meseriile şi funcţiile din activit ãţile hoteliere şi de turism din România.
ART. 26
Pregãtirea profesionalã din domeniul activitãţilor de turism va fi fãcutã de unitãţle de învãţământ private sau de
stat, autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Ministerul Turismului.
ART. 27
(1) Persoana fizicã care asigurã conducerea operativã a unei agenţii de turism sau a unei structuri de primire turistic ă trebuie sã deţin ã brevet de turism, prin care i se atestã capacitatea profesionalã .
(2) Capacitatea unei agenţii de turism de a efectua servicii de calitate şi în condiţii de siguranţã pentru turişti se atestã prin licenţa de turism.
(3) Condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Turismului.
ART. 28
În scopul protecţiei turiştilor, oferirea, comercializarea, vânzarea serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice, precum şi crearea de produse turistice pe teritoriul României pot fi realizate numai de cãtre agenţii economici din turism autorizaţi de Ministerul Turismului, posesori de licenţe în turism sau de certificat de clasificare, dupã caz.
ART. 29
Agenţii economici cu activitate de turism au urmãtoarele drepturi:
a) sã presteze şi sã comercializeze servicii turistice, în condiţiile legii;
b) sã primeascã asisteã de specialitate şi informaţii generale privind strategia şi programele de dezvoltare a
turismului din partea Ministerului Turismului şi a instituţiilor din subordinea sa;
c) sã fie incluşi, la cerere, în programele de pregãtire profesionalã iniţiate de Ministerul Turismului;
d) sã participe la acţiunile de promovare, naţionale şi internaţionale, şi sã fie incluşi în cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii turistice;
e) sã beneficieze de facilitãţi acordate de stat şi de alte organisme şi organizaţii, conform prevederilor legale, în scopul stimulãrii activitãţii de turism;
f) sã obţin ã certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie în care presteazã servicii turistice, corespunzãtor criteriilor îndeplinite de unitatea respectivã ;
g) sã obţinã reclasificarea unitãţilor proprii, ca urmare a îmbunãtãţirilor aduse nivelului de dotare şi calitãţii serviciilor.
ART. 30
Agenţii economici din turism au urmãtoarele obligaţii:
a) sã realizeze servicii turistice la nivelul şi în limitele prevederilor licenţei de turism, prin care au fost stabiliţi ca prestatori sau comercializatori de servicii turistice, şi s ã constituie integral garanţia financiarã prevãzutã de dispoziţiile legale în vigoare;
b) sã presteze serviciile turistice la nivelul categoriei unitãţii respective, potrivit certificatului de clasificare;
c) sã funcţioneze numai cu structuri de primire turisticã clasificate;
d) s ã funcţioneze cu personal brevetat, în conformitate cu reglementãrile şi normele de specialitate ale Ministerului Turismului;
e) s ã afişeze, într-o formã vizibilã şi clarã , lista serviciilor şi tarifelor practicate;
f) s ã informeze turiştii corect şi adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le presteazã;
g) sã asigure protecţia turiştilor care utilizeazã structurile sale de primire turistice;
h) s ã protejeze turistul care beneficiazã de servicii tip excursii, pe perioada programului turistic, conform normelor pentru ghizii de turism;
i) sã protejeze bunurile turiştilor împotriva deteriorãrii sau furtului şi sã asigure despãgubirea acestora în cazul apariţiei unor prejudicii, conform legii;
j) sã realizeze, potrivit prezentei ordonanţe, exploatarea patrimoniului turistic, asigurând totodatã protecţia şi conservarea acestuia şi a mediului înconjurãtor;
k) sã transmitã datele statistice, conform Sistemului informaţional pentru turism şi reglementãrilor Comisiei Naţionale pentru Statisticã;
l) sã realizeze publicitatea proprie cu obiectivitate şi respect faţã de resursele turistice, în scopul protejãrii calitãţii produsului turistic românesc.
ART. 31
(1) Structurile de primire turisticã sunt clasificate pe baza normelor elaborate de Ministerul Turismului şi aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Structurile de primire clasificate pentru activitatea de turism nu pot fi folosite pentru alte destinaţii.
Modificarea destinaţiei, parţial sau integral, se poate face numai dupã confirmarea operãrii acesteia de cãtre organul care a eliberat certificatul de clasificare.
ART. 32
În vederea corelãrii, stocãrii şi difuzãrii informaţiilor privind piaţa turisticã şi a evaluãrii activitãţii turistice, va funcţiona la nivel naţional Sistemul informaţional pentru turism, care va cuprinde datele şi indicatorii stabiliţi de Ministerul Turismului şi Comisia Naţionalã pentru Statisticã .
ART. 33
(1) Asigurarea protecţiei şi salvãrii turiştilor în zonele şi staţiunile turistice montane şi de litoral se face de cãtre consiliile locale de care aparţin, prin organizarea de echipe de salvare.
(2) Organizarea echipelor şi condiţiile de desfãşurare a activit ãţilor specifice sunt prevãzute în Regulamentul de funcţionare a echipelor de salvare, elaborat de cãtre Ministerul Turismului împreunã cu Departamentul pentru Administraţie Publicã Localã şi aprobat prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Finanţarea activitãţii desfãşurate de echipele de salvare se asigurã din bugetele unitãţilor administraţiei locale pe teritoriul cãrora îşi desfãşoarã activitatea.
ART. 34
În zone, staţiuni şi pe trasee turistice camparea turiştilor este permisã numai în structuri de campare, dotate conform normelor aprobate de Ministerul Turismului, sau, în zona montanã , în perimetre amenajate în acest scop.
ART. 35
(1) În domeniul turismului pot fi create asociaţii şi organizaţii fãrã scop lucrativ sau patrimonial, cu caracter profesional, ştiinţific, cultural, religios sau social, care au rol activ în activitãţile desf ãşurate de cãtre Ministerul Turismului.
(2) Asociaţiile şi organizaţiile prevãzute la alin. (1) pot fi autorizate de Ministerul Turismului sã presteze servicii turistice pentru membrii lor, exclusiv prin mijloace proprii.
Asociaţiile şi organizaţiile prevãzute la alin. (1) dobândesc personalitate juridic , în condiţiile legii, cu avizul Ministerului Turismului.
CAP. 5
Mijloace financiare şi sprijinul statului
ART. 36
Statul sprijinã activitatea de turism prin politici şi mecanisme economico-financiare şi acţiuni pentru amenajarea şi protecţia patrimoniului turistic.
ART. 37
În scopul protejãrii activitãţii de turism şi al creãrii bazei de dezvoltare turisticã, înstrãinarea structurilor de primire din cadrul staţiunilor turistice se poate face cu obligarea noului proprietar la menţinerea obiectului de activitate şi a funcţiunii structurii de primire turisticã .
ART. 38
Zonele şi staţiunile turistice beneficiazã de prioritãţi pentru:
- realizarea infrastructurii generale necesare dezvoltãrii turismului;
- acordarea de asistenţã tehnicã de specialitate de cãtre Ministerul Turismului pentru dezvoltarea funcţiei turistice şi promovarea produsului turistic propriu;
- ameliorarea şi protecţia mediului înconjurãtor prin mãsuri şi programe speciale, care vizeazã asigurarea şi încurajarea dezvoltãrii funcţiei turistice, elaborate de Ministerul Turismului în colaborare cu autoritãţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme interesate.
ART. 39
Statul sprijinã şi încurajeazã libera iniţiativã în domeniul promovãrii şi dezvoltãrii activitãţii de turism şi, îndeosebi, în stimularea şi atragerea turiştilor strãini în România, precum şi în dezvoltarea activitãţii staţiunilor turistice, prin:
- adoptarea unor reglementãri specifice privind aplicarea asigurãrii sociale de sãnãtate în domeniul trimiterilor medicale în staţiunile turistice balneare;
- organizarea de acţiuni de promovare turisticã atât pe plan intern, cât şi prin birourile de promovare turisticã din strãinãtate;
concesionarea pe o perioadã de 49 de ani, în condiţiile legii, a unor terenuri care fac parte din domeniul public sau privat al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale, pentru construirea de structuri de primire turisticã în zonele stabilite ca prioritãţi prin Programul anual de dezvoltare a turismului.
CAP. 6
Rãspunderi şi sancţiuni
ART. 40
Încãlcarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage rãspunderea disciplinarã , materialã , civilã , contravenţionalã sau penalã , dupã caz.
ART. 41
Constituie contravenţii în activitatea turisticã prevãzutã de prezenta ordonanţăã şi se sancţioneazã cu amendã între 10.000.000 lei şi 15.000.000 lei urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sã constituie infracţiuni:
a) oferirea, comercializarea, vânzarea serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice, precum şi crearea de produse turistice de cãtre agenţi economici neautorizaţi de cãtre Ministerul Turismului;
b) desfãşurarea activitãţii turistice în structuri de primire neclasificate potrivit dispoziţiilor legale;
c) înscrierea de informaţii nereale în materialele de promovare, pe firmele structurilor turistice şi ale agenţiilor de turism;
d) refuzul nejustificat de a acorda despãgubiri turiştilor pentru daune provenind din neasigurarea integralã sau asigurarea la o calitate inferioar âã a pachetului de servicii cumpãrat;
e) comercializarea serviciilor turistice de cãtre agenţii economici care nu au constituit integral garanţia financiarã care sã asigure repatrierea turiştilor şi/sau rambursarea sumelor plãtite de aceştia în caz de insolvabilitate sau faliment.
ART. 42
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de cãtre organele de control ale Ministerului Turismului, ale instituţiilor subordonate, ale Ministerului Finanşelor şi de organele de poliţie.
CAP. 7
Dispoziţii finale
ART. 43
Prezenta ordonanţã intrã în vigoare dupã 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
În termenul prevãzut la alin. (1) Ministerul Turismului va elabora norme metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe, care se vor publica în Monitorul Oficial al României şi vor intra în vigoare o datã cu ordonanţa.
ART. 44
La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe orice dispoziţii contrare se abrogã.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE